#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Expoziții

„Bărbăție și Credință” (Distincții militare din colecția MNIM)

17 mai 2014 - 17 mai 2015

Muzeul Național de Istorie a Moldovei păstrează o bogată colecție de distincții militare din perioada secolelor XVIII-XXI. Această valoroasă colecție este puțin cunoscută publicului larg, ceea ce a motivat organizarea expoziției „Bărbăție și Credință".

Pentru a crea publicului vizitator o imagine cât mai amplă referitor la momentul apariției distincțiilor militare, prezentarea este făcută în ordine evolutivă, din punct de vedere cronologic și tipologic, și reunește o selecție de peste 200 de piese reprezentative din această colecție.

Discursul expozițional debutează cu două falere sarmatice sec. I-II d. Chr. Trebuie remarcată în egală măsură valoarea istorică, artistică și intrinsecă a acestor adevărate bijuterii, care sunt simboluri ale autorității respective.

Epoca de aur a sistemelor de decorații o constituie perioada modernă și contemporană; mai exact începând cu politica expansionistă a Prusiei lui Friedrich II și a Rusiei lui Petru cel Mare. Astfel, un centru maxim de interes în expoziție îl formează ordinele și medaliile vest-europene, românești și rusești, din sec. XVIII-XIX: Ordinul Sfântul Stanislav, clasa III. Rusia, 1765; Ordinul Sfânta Ana, clasa III. Rusia, 1787; Ordinul Virtuti Militari. Polonia, 1792; Ordinul Soarelui Răsare, clasa V. Japonia, 1878. Dintre piesele expuse se remarcă Ordinul Steaua României, primul ordin românesc înființat prin legea votată în 10 mai 1877.

Un interes aparte prezintă distincțiile militare din tumultuoasa perioadă a războaielor ruso-turce: Medalia Bătălia de la Cahul. Rusia, 1770; Medalia Pacea de la Kuciuk-Kainargi. Rusia, 1774; Medalia Pacea cu Turcia. Rusia, 1791; Medalia Bătălia maritimă de la Česmen. Rusia, 1770 etc.

Distincțiile din perioada războaielor ruso-turce alternează cu cele din timpul celor două conflagrații mondiale (1914-1918; 1940-1945): Crucea de Fier. Prusia, 1914; Medalia Crucea de Foc. Austria, 1914; Crucea Sfântul Gheorghe, clasa I-IV. Rusia, 1914; Ordinul Nourul Alb, Manciuria. 1932; Ordinul Steaua Polară. Mongolia, 1937; Ordinul Kutuzov, clasa I. URSS, 1944; Ordinul Suvorov, clasa II. URSS, 1944; Crucea Grünwald. Polonia, 1944; Medalia Ușakov, clasa II. URSS, 1944; Ordinul Za Vitezctvi. Cehoslovacia, 1945; Ordinul Alexandr Nevski. URSS, 1944; Ordinul Otečestvennaja Vojna, clasa I-II. URSS, 1942.

Expoziția continuă cu un șir de ordine și medalii postbelice din fostele țări socialiste: Ordinul Tudor Vladimirescu. România, 1966; Ordinul Ian Žižca. Cehoslovacia, 1946; Medalia Veteran Voorujionnyh Sil SSSR. URSS, 1976; Medalia Za Otličie v voinskoj slujbe. URSS, 1974.

Unele din decorații sunt însoțite de brevete în care sunt trecute numele persoanei decorate, numărul decretului și motivul care a condus la acordarea distincției.

Circuitul expozițional se încheie cu distincții militare de stat ale Republicii Moldova, conferite pentru acte de eroism și conducere iscusită a operațiunilor militare. Cea mai înaltă distincție în această categorie este Ordinul Ştefan cel Mare, înființat în 1992.

Pentru a conferi expoziției un cadru solemn și sobru, expunerea este complinită cu steaguri, drapele, stindarde de luptă și pavilioane.

Expoziția Bărbăție și Credință difuzează informații despre trecut și trezește publicului sentimente de venerație față de înaintași, însuflețindu-le dorința de a duce mai departe marile lor deziderate.